Cum mai putem sa sustinem ca Dumnezeu este atotbun, atotcunoscator si atotputernic, daca Isus este singurul Mantuitor si nimeni nu este mantuit decat prin El? Daca Dumnezeu a hotarat ca Isus este singurul mijloc pentru mantuirea oamenilor, acest lucru nu ridica semne de intrebare cu privire la bunatatea, puterea si cunoasterea lui Dumnezeu? Care este soarta celor care mor fara sa fi auzit vreodata Evanghelia lui Hristos? Sunt toti „paganii“ pierduti? Exista vreo sansa ca oamenii care nu au auzit niciodata despre Isus sa fie mantuiti?
Astfel de intrebari aduc in atentie una dintre cele mai greu de inteles, mai provocatoare si mai persistente probleme cu care s-au confruntat crestinii. Cele doua credinte centrale ale crestinismului, si anume dorinta lui Dumnezeu de a mantui si Isus ca unicul Mantuitor (finalitatea si particularitatea mantuirii) constituie limitele in cadrul carora vor fi dezbatute raspunsurile propuse la complexa problema a sortii celor neevanghelizati. Fiecare dintre cei trei autori care si-au adus contributia la acest volum, desi refuza sa sacrifice importanta suprema a lui Isus Hristos pe altarul pluralismului modern, raspund diferit. Nash sustine conceptia numita „teoria ispasirii limitate (sau definite)“, conform careia Isus a murit pentru un anumit grup de oameni, cei alesi. Fackre si Sanders, pe de alta parte, sustin conceptia cunoscuta ca „teoria ispasirii nelimitate (sau nedefinite)“, conform careia Isus a murit pentru toti oamenii, fie ei crestini sau necrestini.
Ronald Nash expune o teorie pe care el o denumesterestrictivism. Conform acestei teorii, Dumnezeu ofera mantuire doar in Isus Hristos si, pentru ca un om sa fie mantuit, trebuie sa ia cunostinta de lucrarea lui Hristos si sa creada in Isus inainte de a muri. Dumnezeu a randuit, in autoritatea Sa divina, mijloacele prin care poate fi mantuit un om, si anume, doar prin mesajul Evangheliei – alta posibilitate nu exista.
John Sanders adopta o pozitie cunoscuta drept inclusivism. Conform acestei teorii, Dumnezeu ii mantuieste pe oameni doar datorita lucrarii lui Hristos, insa un om ar putea fi mantuit chiar si in cazul in care nu cunoaste nimic despre Hristos. Dumnezeu le ofera oamenilor mantuirea, daca isi exercita credinta in Dumnezeu, asa cum li S-a revelat lor prin creatie si prin providenta.
Gabriel Fackre propune o teorie pe care el o numeste teoria perseverentei divine (numita uneori si teoria evanghelizarii post-mortem). In conformitate cu aceasta teorie, celor care mor fara sa fi auzit Evanghelia li se ofera ocazia de a fi mantuiti dupa moarte. Dumnezeu nu condamna pe nimeni inainte de a vedea cum Ii raspunde persoana in cauza lui Hristos.
Autorii nu considera ca detin ultimul cuvant cu privire la tema abordata, dar isi prezinta punctul de vedere cu incredintarea ca argumentarea oferita, precum si reactiile la pozitiile adoptate de ceilalti coautori vor fi de folos celor care se confrunta cu aceasta problema atat de controversata sa isi clarifice propria pozitia, dar si sa inteleaga mai bine de ce altii sunt de alta opinie.
