Privelistea unei biserici slabite ce se afla in jurul meu si lucrarea unei noi puteri spirituale in mine au creat o presiune careia imi este imposibil sa-i rezist. Indiferent daca aceasta carte va atinge sau nu vreodata un public larg, totusi ea trebuie scrisa chiar si pentru motivul de a usura o povara insuportabila de pe inima mea.
Este imposibil sa calatoresti catre sud fara sa intorci spatele nordului. Nu poti sa plantezi pana cand nu ai arat si nu poti merge inainte pana cand nu indepartezi obstacolele din fata ta. Deci, este de asteptat ca, ocazional, sa gasim ceva critica blanda aici. Am simtit ca este de datoria mea sa ma opun oricarui lucru care se afla in calea progresului spiritual, si nu prea este posibil sa te opui fara sa ranesti sentimentele cuiva. Intotdeauna, cu cat este mai iubita greseala, cu atat este mai periculos si mai dificil sa o corectezi.
Experienta crestina adevarata trebuie sa includa intotdeauna o intalnire reala cu Dumnezeu. Fara aceasta, religia nu este altceva decat o umbra, o reflectie a realitatii, o copie ieftina a unui original de care, odata, s-a bucurat cineva despre care am auzit vorbindu-se. Faptul de a trai intr-o biserica din copilarie pana la batranete si de a nu cunoaste nimic mai real decat un dumnezeu sintetic compus din teologie logica, dar care nu are ochi sa vada, urechi sa auda sau inima sa iubeasca nu poate fi altceva decat o mare tragedie in viata oricarui om.
