Expuneri din profețiile lui Amos, Iona, Țefania și Hagai
Mesajul scurt al profeților minori oferă nu doar o critică ascuțită, ci și soluții concrete
Este una să știi și alta să practici ce știi. Profeții ne învață ceea ce Dumnezeu le-a descoperit și vom fi câștigați dacă luăm aminte la mesajul lor.
Lucrarea aceasta intenționează să recupereze contribuțiile câtorva dintre profeții minori pentru pupitrul și amvonul Bisericii din România. Profeții Amos, Iona, Țefania și Hagai, alături de ceilalți opt din colecția Celor Doisprezece, sunt supranumiți „minori” doar pentru că au avut niste contribuții literare scurte, însă problematica abordată era relevantă, critica ascuțită și soluțiile radicale. Prezența lor de-a dreptul meteorică în istoria lui Israel nu a trecut neobservată, din moment ce lucrările lor, chiar dacă sunt concise, au fost colectate și păstrate pentru posteritate.
Tematica regăsită în mesajele lor inspirate de Duhul Sfânt este extrem de diversă, pornind de la preocupările pentru dreptate socială (Amos), la îndurarea arătată de Dumnezeu neamurilor (Iona), la calitatea vorbirii și evitarea superstițiilor (Țefania) și până la prioritatea slujirii lui Dumnezeu (Hagai). Acestea se împletesc cu sentințele pronunțate de Dumnezeu asupra evreilor și neevreilor deopotrivă pentru purtarea sub nivelul așteptărilor Sale și desconsiderarea reglementărilor aflate în vigoare în societate.
Speranța mea este că acest volum va contribui, chiar și într-o mică măsură, la revitalizarea mesajului profetic al cărților lui Amos, Iona, Țefania și Hagai, făcându-l relevant pentru contextul românilor din generația noastră.
Ce folos poate avea un cititor care trăiește într-o lume complicată și sofisticată din lectura unei cărți antice care vorbește despre dreptatea lui Dumnezeu? Dacă Dumnezeu este într-adevăr standardul nostru de adevăr și dreptate, atunci cunoștința despre dreptatea lui Dumnezeu ar trebui să ne ajute la ajustarea convingerilor proprii despre adevăr și dreptate.
Profetul Amos Îl imaginează pe Dumnezeu ca pe un leu activ care își anunță prezența, avertizându-și potențialii dușmani de dreptul asupra teritoriului său, pe vremea când casa regală a lui Ieroboam preluase imaginea leului răgând ca simbol al stăpânirii sale.
Iona știa că Dumnezeu este îndurător și milostiv, încet la mânie și bogat în bunătate, dar a considerat că ninivenii nu sunt vrednici de iertarea lui Dumnezeu. Atât Amos, cât și Țefania știau că oamenii nu au nicio șansă decât dacă Îl caută pe Domnul, adică se sileau să trăiască drept și în smerenie. Hagai știa că nu poți acorda prioritate altora decât lui Dumnezeu, fără că aceasta să te coste.
Despre autor
SILVIU TATU este profesor universitar la Institutul Teologic Penticostal din București. A obținut abilitarea la Școala doctorală „Ecumene” din cadrul Universității Babeș‑Bolyai din Cluj-Napoca în 2018. Printre publicațiile sale se numără: 29 Parabole din Biblie, Introducere în studiul Vechiului Testament: cărțile profetice și poetice, Domnul împărățește, Când Leul rage, Nestemate biblice, O patrie nouă și un neam mare etc.
În calitate de specialist în limba ebraică și Vechiul Testament, a participat în patru colective de traducere a Bibliei ebraice în limba română. Cea mai recentă apariție este Biblia după textul ebraic, vol. 5: 1 și 2 Samuel (București, Humanitas, 2024).
Slujește ca prezbiter în Biserica Creștină după Evanghelie „Betel” din Sibiu.
Este căsătorit cu Cornelia, și familia lor a fost binecuvântată cu trei fiice și cinci nepoți.
CUPRINS
Abrevieri
Cuvânt-înainte
PARTEA ÎNTÂI: AMOS
INTRODUCERE: De ce are teologia relevanță pentru omul contemporan?
I – Dumnezeu este Suveranul care judecă popoarele.
(Amos 1:3–2:5) 19
Oracol privitor la aramei
Oracol privitor la filisteni
Oracol privitor la fenicieni
Oracol privitor la edomiți
Oracol privitor la amoniți
Oracol privitor la moabiți
Oracol privitor la iudei
1. Judecata lui Dumnezeu este fermă
2. Judecata lui Dumnezeu este incluzivă
3. Judecata lui Dumnezeu este dreaptă
II – Dumnezeu Își judecă poporul. (Amos 2:6-16)
Oracol privitor la israeliți
1. A cumpăra mâna de lucru a săracului la un preț sub nivelul pieței este păcat.
2. A-ți impune voia în defavoarea majorității doar din considerente de clasă este păcat.
3. A-ți deprinde copilul cu libertinajul este păcat.
4. Lascivitatea conduce la idolatrie, motiv pentru care este păcat.
5. A reprima glasul opozanților (nazirei și profeți) este păcat.
III – Dumnezeu Își comunică intențiile. (Amos 3:1–15)
1. Dumnezeu îl „cunoaște” pe Israel. Cunoașterea este o condiție preliminară comunicării veritabile.
2. Dumnezeu comunică perfect cu cei care Îl ascultă.
3. Dumnezeu intervine condamnându-l pe cel care abuzează de relația cu Sine.
IV – Dumnezeu este Suveranul care acordă milă. (Amos 4:1–13)
1. Dumnezeu deține controlul asupra tuturor circumstanțelor care ne produc nouă disconfort.
2. Dumnezeu folosește suferința ca mijloc extrem pentru recuperarea comuniunii cu poporul Său.
3. Deși Dumnezeu este îndelung răbdător cu poporul Său, dreptatea Sa se va revărsa cu siguranță peste rebelii care au abuzat de aceasta.
V – Dumnezeu este Suveranul care condamnă religiozitatea și tradițiile moarte. (Amos 5:1–6:14)
1. Oricât de venerabilă ar fi tradiția închinării tale, ea nu poate fi o scuză pentru nedreptățirea fraților tăi.
2. Oricât de coerentă teologic este tradiția închinării tale, ea nu poate fi o scuză pentru nedreptățirea fraților tăi.
3. Oricât de confortabilă ar fi tradiția închinării tale, ea nu este o scuză pentru nedreptățirea fraților tăi.
VI – Dumnezeu este Suveranul care Se îndură. (Amos 7:1–9:15)
PARTEA A DOUA: IONA
VII – Ascultarea nu este negociabilă. (Iona 1)
Unde este suficient de departe de Dumnezeu?
Când falimentează o religie?
VIII – Rugăciunea de mulțumire (Iona 2)
Psalm de mulțumire sau imn de laudă?
Psalmul lui Iona
IX – Ascultarea formală (Iona 3–4)
Succes misionar în ciuda ascultării formale
Prejudecățile ca obstacol
PARTEA A TREIA: ȚEFANIA
X – Religiozitatea și superstiția (Țefania 1:1–2:3)
Contextul biblic
Contextul românesc
Vorbirea creștinului
Soluțiile profetului pentru vorbire și superstiție
XI – Judecata lui Dumnezeu asupra păgânilor (Țefania 2:1–15)
Contextul biblic
Contextul biblic și contemporan
Aplicații contemporane
XII – Judecata lui Dumnezeu asupra lui Israel (Țefania 3:1–20)
Contextul biblic
Semnificații
PARTEA A PATRA: HAGAI
XIII – Cugetă la căile tale! (Hagai 1:1–15)
Contextul biblic
Contribuția lui Hagai
Aplicații contemporane
XIV – Spiritul ca slava (Hagai 2:1–9)
Motivația mesajului
Rezonanța contextului lui Hagai în vremurile noastre
XV – Persistă pe calea cea bună (Hagai 2:10–23)
A treia misiune a lui Hagai
Mesajul către popor prin Zorobabel (Hagai 2:20–23)
Bibliografie selectivă
Lucrări bibliografice
Comentarii
Studii
Indice de referințe biblice
