SFANTUL AUGUSTIN din Hippo (354–430), cel mai mare dintre parintii Bisericii latine, s-a nascut la Thagaste, in nordul Africii. A studiat si apoi a predat la Cartagina, Roma si Milano. Atras o vreme de maniheism si de scepticism, in 386 s-a intors la crestinism, hotaratoare in acest sens fiind influenta episcopului Ambrozie din Milano, care l-a si botezat, in noaptea de Pasti a anului 387. In 389 a revenit la Thagaste, unde a intemeiat o comunitate monahala, iar in 395 a fost numit episcop de Hippo, functie pe care a pastrat-o pana s-a stins din viata. Dintre numeroasele sale tratate teologice (si filozofice), cele mai cunoscute sunt Confesiunile (400; trad. la Humanitas, 1998, reed. 2005) si Cetatea lui Dumnezeu (412–427). Adaptand filozofia Antichitatii (indeosebi traditia platoniciana) la invatatura crestina, Augustin a creat el insusi un important sistem filozofic si a contribuit astfel decisiv la fundamentarea gandirii crestine medievale si moderne. Alte scrieri ale Sfantului Augustin aparutela Humanitas: De dialectica (ed. bilingva; 1991, reed. 2003), Solilocvii (ed. bilingva; 1993), De magistro (ed. bilingva; 1994), De doctrina Christiana (ed. bilingva; 2002), De libero arbitrio (ed. bilingva; 2004), Despre ingeri si oameni (2005), Despre adevarata religie (2007).
